Soiuri de clone

Clona Tămâioasă românească 36 Pt.:

Clona Tămâioasă românească 36 Pt
  • omologată în 1982;
  • fertilitatea lăstarilor 48% (martorul 36%);
  • producţia 8,5 to/ha (2,84 kg/butuc);
  • boabe crocante, aromă intensă;
  • rezistenţă la putregaiul cenuşiu;
  • conţinutul mustului în zaharuri 238 g/l.

Clona Tămâioasă românească 5 Pt.:

Clona Tămâioasă românească 5 Pt
  • omologată în 1989;
  • fertilitatea lăstarilor 57% (martorul 42%);
  • producţia 10,5 to/ha (3,5 kg/butuc);
  • boabe crocante, aromă specifică;
  • conţinutul mustului în zaharuri peste 230 g/l.

Clona Grasă de Cotnari 4 Pt.:

Clona Grasă de Cotnari 4 Pt
  • omologată în 1975;
  • floare hermafrodit-normală;
  • producţia 7,9 to/ha (2,60 kg/butuc)
  • procent mic de boabe meiate şi mărgeluite;
  • conţinutul mustului în zaharuri 228 g/l.

Clona Grasă de Cotnari 45 Pt.:

Clona Grasă de Cotnari 45 Pt
  • omologată în 1989;
  • floare hermafrodit-normală;
  • fertilitatea lăstarilor 49% (martor 35%)
  • producţia 10,9 to/ha (3,5 kg/butuc);
  • conţinutul mustului în zaharuri 233 g/l.

Clona de Busuioacă de Bohotin 26 Pt.:

Clona de Busuioacă de Bohotin 26 Pt
  • omologată în 1999;
  • boabe crocante, aromă specifică;
  • producţie constantă 8 to/ha;
  • conţinutul mustului în zaharuri 230-240 g/l.

Clona de Fetească neagră 10 Pt.:

Clona de Fetească neagră 10 Pt
  • omologată în 2009;
  • fertilitatea lăstarilor 68%( martor 54%);
  • producţia 10,3 to/ha (2,80 kg/butuc);
  • procent mic de boabe meiate şi mărgeluite;
  • conţinutul mustului în zaharuri 228 g/l.

Clona de Băbească neagră 94 Pt.

Clona de Băbească neagră 94 Pt
  • omologată în 1975;
  • boabe uniforme ca mărime şi culoare;
  • producţie ridicată, 20 to/ha;
  • clonă pentru vin de masă cu 10-11%vol alcool.

Soi de vin nou – creat Alb aromat

Soi de vin nou - creat Alb aromat
  • omologat în 1999;
  • soi pentru vinuri albe superioare, semiaromate;
  • producţie 16 to/ha;
  • conţinutul mustului în zaharuri 195 g/l.

Vinuri

Tamâioasa româneasca

Tamâioasa româneasca
Ca vin dulce natural, este emblema Centrului viticol Pietroasa, medaliat de nenumărate ori în competiţii naţionale şi internaţionale. Vinul tânăr are o aromă complexă şi persistentă de flori de tei, flori de câmp, de busuioc, de trandafir şi fân proaspăt cosit. Prin maturare la vas de lemn, culoarea devine aurie; apoi, în ani, capătă patina aurului vechi. Aroma îşi schimbă şi ea caracterul: sugerează mirosul de miere de albine, de stafide şi migdale. Asociat cu nuci, migdale sau dulciuri tradiţionale, vinul de Tămâioasă românească dă nobleţe meselor. Prin buchetul aromatic, corpolenţă şi onctuozitate, acest vin este o bucurie a sufletului.

Busuioacă de Bohotin

Busuioacă de Bohotin
Este un soi autohton ce dă vinuri deosebite numai în câteva areale: Pietroasa este unul dintre ele. Vinurile tipice se caracterizează prin trei însuşiri de neconfundat: culoarea, aroma şi gustul caracteristic. Culoarea vinului tânăr este roşu strălucitor, către rozé, cu nuanţe trandafirii; după 1-2 ani de maturare este mai pal, dar strălucitor, cu nuanţe ruginiu-chihlimbarii, tomnatice. Aromele sunt inconfundabile, de trandafir, de busuioc, dar şi de tămâie. Gustul este complex, bine structurat. Pe lângă echilibrul dulce-acrişor mai intervine senzaţia tactilă specifică taninurilor, care aici se găsesc mai mult decât în alte vinuri de aceeaşi talie.

Fetească regală

Fetească regală
Este soiul autohton cel mai cultivat la noi, datorită însuşirilor de productivitate, dar şi calităţii vinurilor sale. Este cultivat cu bune rezultate şi la Pietroasa. Vinurile de aici, deşi copiază specificul zonei prin corpolenţă şi echilibru gustativ, sunt mai lejere şi plăcute la gust, cu aromă specifică ce le dă o notă de rusticitate. În primul an, când sunt încă tinere, caracteristică le este prospeţimea şi aroma de mere văratice. Prin păstrare, mai ales vinurile din recoltele obţinute în anii favorabili, capătă arome ce amintesc de stupi şi de mirosul de ceară de albine.

Riesling italian

Riesling italian
Este soiul ce dă la Pietroasa vinul de rezistenţă din gama celor albe seci. Vinul tânăr are culoare alb-verzuie, caracter neutral, gust răcoritor şi aciditate agreabilă, mai echilibrată decât în alte zone. Printr-o uşoară maturare, vinul oferă consumatorului un buchet agreabil, provocator, cu nuanţe minerale şi trăsături senzoriale ce-i sunt specifice. Extractivitatea, „caracterul de piatră”, asigură Rieslingului de la Pietroasa, distincţie şi sobrietate între vinurile albe seci.

Fetească neagră

Fetească neagră
Soi ancestral autohton, cultivat în prezent la Pietroasa în sistem ecologic, dă vinuri puternice cu multă vigoare şi personalitate. La tinereţe, vinurile au culoare porfiriu intensă, parfum de violete şi aromă de fructe roşii, mure şi prune uscate. Gustul este echilibrat, uşor astringent, acopeit de forţa şi onctuozitatea vinului. Maturat la butoi, culoarea capătă nuanţe rubinii, aromele se complexează cu nuanţe de vanilie, ciocolată şi cuişoare. Gustul devine mai rotund, mai catifelat.

Cabernet Sauvignon

Cabernet Sauvignon
La Pietroasa dă vinuri unice prin culoare şi personalitate gustativă. La tinereţe, vinul este roşu rubiniu intens, de o robusteţe şi rusticitate specifică, cu gust taninos de struguri şi ciorchini zdrobiţi. Prin maturare şi învechire, culoarea evoluează în roşu-granat, aroma devine mai discretă şi complexă (de mirodenii), iar gustul devine echilibrat, puternic, dar dominat de extractul bogat şi de conţinutul ridicat de taninuri.

Merlot

Merlot
Este un soi predominant în gama celor pentru vinuri roşii. Vinul este sec, de culoare roşie-rubinie, strălucitoare. Se poate consuma şi tânăr, la câteva luni după obţinere. Se preferă însă maturarea în vase de lemn, chiar pentru o perioadă scurtă. Astfel, vinul devine mai prietenos, cald, generos, plin, catifelat, cu aromă complexă de fructe de pădure bine coapte.

Băbească neagră

Soi de legendă, cultivat cu succes încă de la înfiinţarea „Viei experimentale Pietroasa”. Vinul este suplu, fructuos, aparte. La tinereţe, culoarea este purpuriu-zmeurie cu tentă violacee, aromele sunt puternice, persistente, uşor condimentate, cu nuanţe de fructe roşii de pădure. Gustul este echilibrat, acrişor, răcoritor, plăcut, reconfortant. Maturat, vinul capătă nobleţe şi personalitate. Culoarea se deschide, devine mai strălucitoare, cu nuanţe calde, chihlimbarii. Aromele se complexează, devin mai îmbietoare. Gustat, vinul este plăcut, prietenos.

Fetească albă

Cunoscut ca soiul a cărui aciditate înregistrează cu fidelitate particularităţile ecoclimatice, acest vin are la maturitatea tehnologică de recoltare a strugurilor o aciditate care în unii ani necesită corecţie. Fermentat cu grijă la temperatură scăzută, vinul de Fetească albă poate dezvolta o aromă secundară de fermentaţie ce conferă vinului o savoare cu totul remarcabilă. Această savoare, caracteristică viţei de vie înflorite, cât şi personalitatea etalată de fineţe, persistenţă şi armonie gustativă îl propulsează ca vin sec, cu loc bine reprezentat în gama vinurilor seci.

Grasă de Cotnari

Acest soi este prezent în două areale de mare favorabilitate oenoclimatică, Cotnari şi Pietroasa, unde realizeaza vinuri demidulci naturale şi în anii de „putregai nobil”, chiar vinuri de excepţie. La Pietroasa, acest vin şi-a găsit un al doilea „sălaş” cel puţin la fel de valoros, ca cel de la Cotnari, unde a căpătat o faimă ce ameninţă să o depăşească pe cea din locul de obârşie. Vinul este plin, dar fin, amplu, corpolent, onctuos. Caracterul intens şi „caşeul” gusto- olfactiv inconfundabil sunt elemente ce-l definesc ca vin de înaltă calitate. Culoarea galben- aurie sau chihlimbarie, obtinută prin învechire, fac din vinul de Grasă o perlă a vinurilor româneşti. De foarte bună apreciere se bucură şi vinul special dulce, de tip oxidativ, din anii de excepţie, vin care are la activ multe medalii de aur obţinute în reputate concursuri naţionale sau internaţionale.