Cercetare & Dezvoltare
Pe teritoriul Pietroasei s-au desfășurat cercetări în domeniul viticulturii – aflate în diferite etape de dezvoltare.
Cercetare în raport cu nevoile viticulturii
În primă fază, cercetările s-au referit la studiul soiurilor în vederea stabilirii sortimentului de viță roditoare și de portaltoi, la producerea materialului săditor viticol, la studiul formelor de conducere și a sistemelor de tăiere, dar și la combaterea manei viței de vie. Ani mai târziu, ele aveau să fie extinse asupra problemelor de ameliorare a sortimentului viticol – prin crearea de soiuri noi și selecție clonală. La Pietroasa au avut loc și cercetări în vederea ecologiei viței de vie, a metodelor de cultură și de protecție fitosanitară, producerii vinurilor specifice zonei – precum Tămâioasa Românească.
Stabilirea sortimentului și ameliorarea viței-de-vie
Primii pași
1893
A început studiul soiurilor de viță roditoare și de portaltoi.
1893-1895
A fost înființată o colecție impresionantă care cuprindea 737 soiuri de struguri pentru vin și masă, ce se întindea pe o suprafață de 10 ha. Proveniența acestora își avea rădăcini din toate continentele lumii – mai cu seamă Europa. Se alegeau cele mai valoroase soiuri de viță de vie pentru refacerea viilor distruse de invazia de filoxeră.
1929
A luat naștere o plantație experimentală, înființată sub directă îndrumare a profesorului I.C. Teodorescu. Ea cuprindea 24 de soiuri pentru vin (dintre care 12 românești și 12 de proveniență străină), fiecare din acestea fiind reprezentat prin câte 750 de butuci altoiți pe 10 portaltoi.
1939
A fost înființată o colecție cu 15 soiuri de struguri pentru masă, altoite pe 4 portaltoi, ce a fost studiată timp de 25 de ani, până în 1964.
1993 - Aniversarea de un deceniu
La aniversarea celor 100 de ani de activitate, Stațiunea Pietroasa deja dispunea de un câmp biologic în suprafață de 7 ha, ce cuprindea:
● plantaţii comparative cu clone obținute din soiurile: Tămâioasă Românească, Grasă de Cotnari, Băbească Neagră, Busuioacă de Bohotin, Muscat de Hamburg, Muscat de Adda, Cinsaut (210 elite clonale pe o suprafaţă de 2 ha)
● un câmp de încercare (24 clone şi 34 hibrizi de perspectivă ce însumează 11 600 plante, în suprafaţă de 3,2 ha)
● o plantaţie de concurs (74 soiuri noi şi clone omologate de struguri pentru masă, apirene şi pentru vin, în suprafaţă de 2,5 ha)
● plantaţie de concurs în evidenţa C.S.I.O.S. cu soiuri noi şi elite de perspectivă (în suprafaţă de 0,8 ha)
● un câmp de hibrizi obţinuţi din hibridările sexuate executate între 1969-1972, în scopul creării soiurilor apirene
● câmpul de hibrizi realizat de hibridările sexuate interspecifice (10 000 de plante, dintre care 29 elite de perspectivă, plantate în câmpul comparative)
● un câmp de hibrizi înfiinţat între 1986-1991, vizând obţinerea de soiuri noi pentru vinuri aromate.
2010 - către viitor
● Grasă de Cotnari 4 Pt. (1975)
● Băbească neagră 94 Pt. (1975)
● Muscat de Hamburg 4 Pt. (1980)
● Tămâioasă Românească 36 Pt. (1982)
● Tămâioasă Românească 5 Pt. (1989)
● Grasă de Cotnari 45 Pt. (1989)
● Muscat de Adda 5 Pt. (1995)
● Busuioacă de Bohotin 26 Pt. (2000)
● Fetească Neagră 10 Pt. (2009)
Activitatea de creare a soiurilor s-a concretizat cu omologarea următoarelor:
● Otilia (1987)
● Timpuriu de Pietroasa (1989)
● Centenar Pietroasa (1991)
● Istriţa (1995)
● Alb aromat (1998)
● Mihaela (2015)
Obiective ale cercetării
Ecologie, agrotehnică viticolă şi agrochimie
1957
Începând cu acest an, a fost abordată o tematică amplă în domeniul tehnologiei de cultură a viței de vie.
1961-1970:
În această perioadă s-a inițiat un studiu de mare anvergură privind cultura viței de vie în forme înalte. Cercetările efectuate au arătat că sistemul de cultură a viței de vie la distanțe mari și forme înalte poate fi practicat cu efecte pozitive – în condiții de sol specifice Centrului Viticol Pietroasa.
Studiul a vizat soluțiile de realizare a formelor de conducere și de tăiere a vițelor cu conducere pe tulpini. Astfel, pentru plantațiile cu distanțe mai mici de 2 – 2,2 m între rânduri – a ieșit în evidență avantajul conducerii viței pe tulpini semiînlte (0,7 m), exprimat prin sporuri de producție, îmbunătățirea calității recoltei și facilitarea executării lucrărilor fitotehnice.
În ceea ce privește problema raționalizării tăierilor în uscat, prin folosirea cepilor roditori, cercetările întreprinse au demonstrat pretabilitatea la acest tip de tăiere a următoarelor soiuri: Grasă de Cotnari, Tămâioasă Românească, Riesling Italian și Chasselas Doré. Totodată, tematica de cercetare a cuprins și studii privind stabilirea agrotehnicii unor soiuri nou introduse în cultură: Perlette, Cardinal, Busuioacă de Bohotin, Burgund Mare, etc.
Protecția viței-de-vie
1927
Cu un an înaintea înființării Institutului de Cercetări Agronomice al României, profesorul Traian Săvulescu a inițiat la Pietroasa, pentru prima dată în țară, studii sistematice aupra biologiei ciupercii Plasmopara Viticola (ce cauzează cea mai păgubitoare boală a viței de vie), dar și asupra avertizării tratamentelor de combatere ale acesteia.
1928
Se înființează primele 3 stațiuni de avertizare a manei la viță de vie în țară – printre care și cea de pe lângă Via Experimentală Pietroasa. Cercetările efectuate în cadrul stațiunilor au stat la baza stabilirii metodei de avertizare a tratamentelor de prevenire a atacului de mană. După modelul acesteia, au fost organizate ulterior alte stațiuni cu scop de avertizare în podgoriile principale din România.
1957
Odată cu trecerea Stațiunii Pietroasa în subordinea Institutului de Cercetări Hortiviticole, au fost întreprinse ample cercetări privind făinarea viței de vie și combaterea acesteia. S-au elaborat: metodica de avertizare și măsurile de prevenire și combatere, atât în Podgoria Dealu Mare, cât și în celelalte podgorii din țară – în care boala provoacă mari pagube
Chimia vinurilor
Primele cercetări întreprinse la Pietroasa se referă la determinarea compoziției chimice a vinurilor obținute din plantațiile experimentale (înființate în 1895 la Via Pietroasa): 29 de soiuri indigene, alături de o colecție cu 737 soiuri vinifera, provenite din diferite țări.
1928
În plantația înființată în acest an, cu 24 de soiuri, au fost inițiate cercetări asupra vinurilor obținute, rezultatele fiind publicate în lucrarea Viile Experimentale din România (1943), realizată de I.C. Teodorescu, Gh. Constantinescu, S.S. Gogălniceanu, C.V. Oprea.
Un viitor sustenabil
Un accent deosebit se va pune pe continuarea activităţii de selecţie clonală cu deosebire orientată spre soiurile româneşti de viţă de vie: Tămâioasă Românească, Busuioacă de Bohotin, Grasă de Cotnari, Fetească Neagră, Băbească Neagră – care vor fi înregistrate, brevetate și valorificate comercial.
În ceea ce priveşte activitatea de cercetare în domeniul vinificaţiei, aceasta va urmări elaborarea tehnologiilor specifice sortimentului autorizat şi recomandat la Pietroasa pentru vinuri de înaltă calitate. Se va continua lansarea unor game noi de vinuri, care să poarte amprenta unică a acestor locuri.
Se vor continua cercetările în domeniul viticulturii ecologice şi se vor extinde în producţie rezultatele obţinute, mergând până la obţinerea vinului ecologic. Se va continua îmbogăţirea colecţiei ampelografice cu soiuri şi clone noi. De asemenea, se vor înfiinţa culturi comparative cu soiuri din sortimentul românesc şi mondial.
Un loc aparte îl va reprezenta testarea unor soiuri de struguri de masă cu seminţe şi apirene, în condiţii de cultură protejată în sistem modern. Testarea unor selecţii noi de portaltoi va fi, de asemenea, o temă importantă din cadrul programului de cercetare.
